Ghid practic

Inhibiția la siliconul cu întărire prin platină: cauze și soluții

Dacă ai turnat vreodată silicon și ai descoperit zone care rămân lipicioase sau moi, deși restul matriței este perfect întărită, probabil ai întâlnit inhibiția la întărire.

În această pagină explicăm, pe scurt și practic, de ce apare inhibiția, ce materiale o pot provoca și cum o poți evita atunci când lucrezi cu silicon SiliCreate cu întărire prin platină (RTV2).

Pe scurt: inhibiția nu înseamnă că siliconul este „stricat”, ci că catalizatorul pe bază de platină a fost blocat (otrăvit) în contact cu anumite substanțe sau materiale incompatibile.

Ce este, de fapt, inhibiția?

Siliconul cu întărire prin platină (platinum-cure) se întărește printr-o reacție chimică între două componente (de obicei A și B) în prezența unui catalizator pe bază de platină. În mod normal, după amestecare și timpul de întărire specificat, materialul devine elastic și complet uscat.

Inhibiția apare atunci când anumite substanțe interacționează cu catalizatorul de platină și îl „opresc” local. Rezultatul este:

zone care rămân lipicioase sau gelatinoase la suprafață;
colțuri/zone de detaliu care nu se întăresc deloc;
diferențe clare între zone perfect întărite și zone moi sau mate;

De obicei, problema apare la interfața dintre model/formă și silicon, nu în masa materialului.

Puțină chimie (explicată simplu)

Reacția de întărire

Siliconul cu întărire prin platină folosește o reacție de adiție:

lanțurile de silicon lichid se leagă între ele;
catalizatorul pe bază de platină accelerează procesul;
nu se eliberează produse secundare (contracție aproape zero).

Ce înseamnă „otrăvirea” catalizatorului

Anumiți compuși chimici se leagă de platină și blochează catalizatorul. În zona respectivă:

reacția se oprește sau încetinește drastic;
siliconul rămâne moale sau lipicios;
problema poate fi locală (nu afectează tot volumul).

Substanțe tipice care provoacă inhibiție

Sulfuri Amini Catalizatori pe bază de staniu Anumiți plastifianți Anumite adezive & vopsele

Aceste substanțe pot fi prezente în plastice, latex, luturi, adezive, lacuri, printuri 3D etc.

Materiale care pot provoca inhibiția

Mai jos găsești o listă cu materiale care frecvent creează probleme și alternative recomandate.

Mănuși

De evitat: mănuși din latex natural. Latexul conține compuși cu sulf care pot inhiba siliconul.
Recomandat: mănuși din nitril sau vinil.

Chiar dacă nu atingi direct siliconul, urmele de latex pe model sau în recipient pot fi suficiente pentru a provoca inhibiția.

Boluri și recipiente de amestec

Recomandat: PP (polipropilenă), PE, silicon, sticlă, oțel inoxidabil.
De evitat (sau de testat înainte): PVC, unele tipuri de ABS, policarbonat, plastice necunoscute sau foarte moi (pot conține plastifianți/reactivi).

Dacă nu știi din ce este făcut un vas de plastic, este mai sigur să folosești PP/PE, sticlă sau un recipient din silicon.

Luturi de modelaj și plastilină

De evitat: luturi pe bază de sulf („sulfur-based oil clay”). Sunt un motiv clasic de inhibiție.
Recomandat: luturi și plastiline „sulfur-free”, specificate ca fiind compatibile cu silicon platinum-cure.

Silicon cu întărire prin staniu

Matrițe sau modele realizate din silicon tin-cure (condensare) pot conține urme de catalizator pe bază de staniu sau aditivi care inhibă siliconul cu întărire prin platină.

nu turna direct platinum-cure peste un tin-cure necunoscut;
fă întotdeauna un test mic într-o zonă ascunsă.

Vopsele, lacuri, adezive

Adezivi epoxidici, poliuretanici sau cianoacrilat (super glue) pot provoca inhibiție dacă nu sunt complet întăriți.
Unele vopsele conțin amine sau solvenți activi care afectează platină.

Regula generală: lasă vopselele/adezivii să se întărească complet (preferabil 24 h sau conform fișei tehnice) și, ideal, testează pe o zonă mică.

Printuri 3D și rășini

Printurile 3D din rășină (SLA/DLP) pot elibera monomeri sau inhibitori dacă nu sunt clătite și post-întărite corect.
Unele filamente (de ex. unele tipuri de TPU sau ABS modificat) pot conține aditivi problematici.

Spală bine modelul, post-întărește conform recomandărilor și, ideal, aplică un strat de lac acrilic compatibil și lasă să se usuce complet înainte de turnare.

Cum recunoști inhibiția?

Semnele cele mai frecvente că ceva nu este în regulă cu întărirea:

suprafața matriței rămâne lipicioasă chiar și după timpul normal de întărire;
există zone moi, gelatinoase, în special în colțuri sau în detalii fine;
diferențe clare între zone perfect întărite și zone care par „umede” sau lucioase;
matrița se rupe foarte ușor în anumite puncte, deși restul pare OK.

Atenție: prelungirea timpului de întărire (de exemplu de la 12 h la 24–48 h) nu rezolvă o inhibiție severă. Dacă catalizatorul este blocat, acea zonă pur și simplu nu se va întări corect.

Sfaturi practice pentru a evita inhibiția

1. Alege materiale compatibile pentru amestec și turnare

Pentru a fi cât mai sigur, lucrează cu materiale despre care se știe că sunt compatibile cu siliconul cu întărire prin platină:

Recipiente de amestec: PP, PE, sticlă, oțel inoxidabil, silicon.
Unelte de amestec: spatule și bețișoare din lemn curat, PP sau oțel inoxidabil.
Mănuși: nitril sau vinil, nu latex.

2. Curăță și pregătește bine modelul

Orice murdărie, grăsime sau rest de adeziv/vopsea poate contribui la inhibiție.

curăță suprafața modelului cu apă și detergent ușor, apoi clătește bine;
degresați, dacă este nevoie, cu alcool izopropilic și lasă să se evapore complet;
evită spray-uri necunoscute sau agenți de separare pe bază de silicon necunoscut.

Dacă folosești un agent de separare, alege unul special indicat ca fiind compatibil cu silicon platinum-cure.

3. Respectă proporțiile și amestecă uniform

Deși inhibiția este legată de compatibilitate, un amestec incorect poate crea impresia de „întărire parțială”.

respectă proporția indicată (de ex. 1:1 la greutate);
amestecă suficient timp, răzuind bine marginile și fundul recipientului;
toarnă apoi într-un al doilea recipient curat și amestecă din nou („double mix”).

4. Fă întotdeauna un test mic dacă nu ești sigur

Dacă lucrezi cu un material nou (un anumit tip de plastic, o vopsea, un lut etc.), cel mai sigur este:

toarnă o cantitate mică de silicon într-o zonă ascunsă;
lasă să se întărească conform timpului normal;
verifică dacă suprafața este perfect uscată și elastică.

Dacă testul este OK, poți turna restul matriței cu mai multă încredere.

5. Acordă atenție mediului de lucru

În general siliconul cu întărire prin platină este tolerant, dar:

lucrează într-un spațiu curat, fără praf excesiv;
evită să amesteci siliconul lângă spray-uri cu aerosoli sau solvenți puternici;
respectă intervalul de temperatură recomandat de producător.

Întrebări frecvente despre inhibiție

Inhibiția face siliconul periculos?

Nu, inhibiția nu transformă materialul într-un produs „toxic”, dar matrița nu mai este utilizabilă așa cum trebuie: va fi slabă mecanic, se poate rupe ușor și poate contamina turnările ulterioare.

Pot salva o matriță care a suferit inhibiție?

Din păcate, dacă zonele afectate nu s-au întărit după o perioadă mai lungă (de ex. 24–48 h), este foarte greu să „repari” acea matriță. De obicei, soluția este identificarea cauzei (material incompatibil, agent de separare, vopsea, latex etc.) și refacerea matriței cu un model pregătit corect.

Siliconul cu întărire prin platină este mai sensibil decât cel cu staniu?

Da, sistemele cu platină sunt în general mai sensibile la contaminanți, dar oferă avantaje importante (stabilitate dimensională, contracție minimă, siguranță pentru piele și, în unele cazuri, pentru contactul cu alimentele). Cu un pic de atenție la materialele folosite, pot fi la fel de ușor de utilizat.